Viitorul fără numerar al României: O perspectivă amplă
Societatea românească se află în pragul unei tranziții semnificative – adoptarea unui cadru economic în care plățile în numerar să fie limitate, avansând astfel spre o economie digitalizată. Această schimbare poartă în sine semințele unei revoluții financiare, cu implicații profunde pentru cetățeni, afaceri și instituții guvernamentale.
Impactul Eliminării Numerarului:
Schimbarea către o economie fără numerar este o evoluție multifacetică, afectând diferite straturi ale societății:
1.Infrastructura digitală: În contextul unei economii fără numerar, dependența de infrastructura digitală crește exponențial. Un atac cibernetic ar putea paraliza întregul sistem financiar, în timp ce o pană de curent prelungită ar lăsa societatea fără mijloace de tranzacționare, evidențiind vulnerabilitatea sistemelor digitale și necesitatea unor planuri de rezervă solide.
2.Urmărirea digitală a tranzacțiilor: România, prin intermediul instrumentelor precum eFactura și controlul ANAF asupra caselor de marcat, s-a implicat activ în monitorizarea tranzacțiilor. Acest nivel de supraveghere, deși eficient în lupta contra evaziunii fiscale, ridică întrebări semnificative despre confidențialitatea datelor personale ale cetățenilor.
3.Incluziunea financiară: Promovarea bancarizării este un obiectiv lăudabil, dar riscul marginalizării celor fără acces digital și incertitudinea privind posibilele creșteri ale taxelor bancare sunt preocupări care trebuie abordate prin politici transparente și reglementări echitabile.
4.Costurile afacerilor: Reducerea cheltuielilor asociate cu manipularea numerarului poate fi anulată de costurile suplimentare ale tranzacțiilor digitale și de investițiile necesare pentru actualizarea tehnologiei, inclusiv achiziționarea de terminale POS și formarea personalului.
5.Comportamentul de consum: Digitalizarea monedei ar putea, de fapt, să faciliteze comportamente de cheltuială mai impulsive, deoarece banii digitali par mai puțin ‘reali’ decât bancnotele fizice. Această percepție ar putea duce la o mai mare ușurință în a cheltui fără a simți impactul imediat al scăderii banilor din portofel, potențial accelerând consumul și reducând rata de economisire.
6.Reziliența economică: Incidente precum atacurile cibernetice asupra băncilor din Estonia în 2007 sau incidente recente de ransomware care au afectat infrastructuri critice subliniază riscurile la care economiile digitalizate sunt expuse.
7.Economia informală: Un exemplu concret al impactului asupra economiei informale ar fi micile piețe de fermieri, unde tranzacțiile se efectuează preponderent în numerar. Digitalizarea ar putea însemna o ajustare dificilă pentru acest sector, care ar putea pierde o parte din clientelă sau ar fi forțată să se formalizeze.
8.Afacerile mici: Un coafor de cartier sau o mică patiserie care funcționează exclusiv cu numerar va trebui să investească în sisteme de plată digitală și să se adapteze la noile obiceiuri de consum, inclusiv la potențialele preferințe ale clienților pentru plățile contactless sau online.

Solicitări Cetățenești către Guvern:

În contextul tranziției spre o economie digitală, cetățenii se așteaptă la acțiuni guvernamentale concrete pentru asigurarea unui mediu echitabil:
1.Transparența cheltuielilor guvernamentale trebuie să fie o prioritate.
2.Este crucială o infrastructură digitală robustă pentru a garanta accesul la serviciile digitale.
3.Educația financiară și digitală ar trebui să devină programe standardizate la nivel național.
4.Protecția datelor personale trebuie să fie întărită pentru a menține confidențialitatea tranzacțiilor.
5.Sistemele de plăți trebuie să fie securizate și accesibile, pentru a minimiza fraudele și costurile.
6.Corupția trebuie combătută prin măsuri anti-corupție eficiente.
7.Planurile de contingenta sunt esențiale pentru a preveni colapsul în caz de criză digitală. 

Concluzie:

Propunerea de a limita sau elimina complet utilizarea numerarului în România merită o examinare amănunțită. Fără o transparență totală, taxe reduse, încredere în guvern și sisteme, precum și garantarea libertății individuale, o astfel de măsură riscă să fie percepută negativ. Dincolo de riscurile privind confidențialitatea și costurile suplimentare, îndepărtarea numerarului poate atinge chiar esența liberului arbitru, restrângând alegerile personale într-un mod care nu este în concordanță cu valorile democratice. Pentru a face față provocărilor unei economii digitalizate, e nevoie de un echilibru între inovație și conservarea anumitor tradiții financiare care susțin autonomia și diversitatea experiențelor umane. O abordare prudentă și bine calibrată este esențială pentru asigurarea unei tranziții care să fie acceptabilă și avantajoasă pentru toți cetățenii României.